L'OFFRANDE DES OISEAUX EXORCISEURS IMMORTELS
TAHITIAN VERSION FOR THE STAGE
Pour l'instant on ne trouvera les photos desparticipants tahitiens aux représentations du théâtre des oiseaux de Paradis qu'au fil du texte en anglais .
(en tahitien le u se prononce comme le français ou, le e comme le é, le au se dit aw ou aou, le h s'entend , le ^ allonge la voyelle - en principe ce devrait être une barre sur la voyelle, mais celle-ci est absente de mon clavier, et le ' est un coup de glotte.je précise que des variations peuvent apparaître dans ces différentes versions. Merci à Angelina Riro Tauhiro pour la recherche mot par mot que l'on a eue ensemble pour réaliser la version tahitienne à partir de son propre usage de la langue.Il a été nécessaire de reformuler complètement le sens du texte pour qu'il puisse s'exprimer dans la structure du reo maohi. Une autre version a été réalisée ensuite avec Anatila Naumi Teuri utilisant la grammaire et le vocabulaire réels de la vallée de Maatea à Moorea, tandis que cette version tente de tenir compte du dictionnaire et de la grammaire plus riches du Fare Vana'a.)
Te ruamano (le conteur ambulant): I teie nei e fa'atia ia 'oe te 'â'ai o te manurere pohe 'ore, te meho nui ha'atupua ...
I - TE PARANETA 'AETOERAU E TE FâNAURA'A O NANIHI
I te hô'ê taime, i nia te paraneta 'OA'OA, 'ua vai nei te hô'ê fenua moua ha'atihia na te moana. Teie fenua pi'ihia :'Aetoe'rau !
E i ni'a i taua fenua ra, te hô'ê aru rahiroa , i reira 'ua riro te mau ohi 'ei tumu ra'au rahi...
...
Mâiha o teie aru, te horo nei te hô'ê 'ânâvai iti
e te mau pû hau i raro i te mau topara'a pape.
Te meho ha'atupua : " Hô !...hô !"
Te ruamano :fa'aro'o anei 'oe ?
...Ua poumai (descendre) te manurere o te parataito mai nia mai i te ra'i. E 'ua tutui (allume) 'oia i te hô'ê auahi i nia te hô'ê 'ôfai i ropu i te tahora pape ! Te ite nei oia i te hô'ê rana, o tei 'ôuau'a. Ua moemoea oia ia riro ei vahine. Tona ra mata rari (mouillés). E 'imi 'oia i te auahi e fa'ahuru'ê (transformer) iana.
I reira iho (soudain) tutei (frôle) tona rima i te auâhi. 'ua hitimahuta (srsaute) te rana ma te hôriri (crainte) i te ura (brûler ,pa'apa'a)
Parau atura te manurere :
"-Turuhe to 'oe upo'o,'a ueue iana.'a 'ata (oaoa) i rotopû te matie!
'A here teie auahi,'a hopu atu.Efanau atu 'oe i roto te tino o te hô'ê vahine !"
'Ua 'ôu'a te rana i roto te auahi, e riro atura ei vahine nânihi.
Te meho :
"-hô !hô!hô! To 'oe i'oa o o nânihi !"
'Ua fânau 'oia i nia ihote 'ôfai mo'a. Tona aho 'u o te aru.
Himene atura Nânihi :
"E te manu nehenehe, haere mai i nia iho to'u rima,
ia hi'o pâpû (clairement) atu vau ia 'oe !"
Tê rere nei te manu na nia (au-dessus) i te tahora pape
tei horo i te hôpuna (petit lac) o te here. Parau atura te manu : "O fânau 'âpî;
'a 'âpe'e (suis) teie 'ôpape (courant). A muri a'e (plus tard) e fârerai te tane o tau (que je) e hâmani ia 'oe.'Ua âpe'e atura Nânihi te tahora pape haumârû (fraîche), e tae atura i te hôpuna i te vahi (où) te 'âueue (agité, instable, tremblant)nei te hope i te hô'ê riri vai tutia rahi roa. Na te hiti (tout autour) tê fa'a'ohu (tournoyer) nei te mau i'a i roto te pape teatea. Te rave nei te hô'ê manu meri i te monamona o te tiare, e ma'ue (s'envoler) atura 'oia.Te pa'i'uma nei Nânihi i nia te tiare rahi roa no te huti te no'ano'a maita'i ae. I reira iho hopu atura Nânihi e 'au e ori mâmâ (légère) iroto te pape. Te moemoea nei Nânihi i te mata o te hâ'ê tane tei imi tona here i roto te urura'au.
II
TE FANAURA'A O ORIATA
" -Hô!". Te himene nei te manu o te here i nia iho (au dessus) te 'ôfa'i ha'amâramahia na te auahi mo'a. Ha'afâtata ( s'approche) mai ra te hô'ê 'airi tei po'iha (soif).Te inu nei oia. I reira iho te horo nei atura ,ha'amatauhia na te hau'a o te hô'ê nemera. Te fâtino atura (marche du chat qui chasse) te nemera i nia te hiti 'ânavai. E hia'ai oia (il désire fortement) te hô'ê tâmâ'ara'a i'o. 'ua fa'aro'o 'oia te reo o te manu.
Tê tâmoemoe (guette) nei 'oia.
Tê tûrama (éclaire) nei tona hi'ora'a i te ururâ'au e (avec) te hô'ê hihi o te mahana ... "- Hô !" 'Ua parau atura te meho-nui-h'atupua ia na : "- 'A fa'aro'o te himene ite manu o te parataito. 'A hi'o tona auahi mo'a ! E, animara nehenehe, 'a ha'apau to 'oe mau niho, to 'oe mau mai'u'u i roto teie auahi, no te fânau api i roto te mâramarama o te wahana, i roto i te pehe o te tahora pape ! Fa'anavenavehia te numera (charmé)
Tê nu'u (faire un pa et attendre) nei 'oia. Teê tîa'i (attend) nei 'oia ia mareva (paser rapidement)t e meho nui namua ia na ! (devant lui)
Hina'aro 'oia e haru (s'emparer de force) itonai'o, i tona mau huruhuru (plumes) e tona himene, no te fa'aite tona hanahana (majesté royale).
Te fa'aro'o nei 'oia te mau 'ahehe (bruissements) o te mau rao'ere (feuilles). I reire iho, tê fa'aea (s'arrête) nai 'oia e parau atura : "E te manuhere, no to 'oe nehenehe, e'ita vau e ha'amâuiui ia 'oe ! E ahiri (si) hina'aro 'oe ia pâruru vau ia 'oe, 'a fa'a'ite mai 'oe iau to'oe 'ite huna o to'oe ora pohe ore !"
Te meho: "Hô ! 'a 'ite ! 'a 'ôua na nia iho (par dessus) teie pape, no te ha'apau (détruire) ia 'oe i roto i teie auahi i reira (où) e fânau fa'ahou vau i te meu mahana atoa !'A ha'apau i to 'oe mau niho, i to 'oe mau mai'u'u (griffes) i roto teie auahi , no fânau 'api i roto i te tino o te hô'ê tane no te hô'ê fârereira'a 'oa'oa nehenehe. E namua (et d'abord) 'a hôreo (prêt serment) aore'oe (de ne plus) taparahi te mau manu hara ore (innocents)!"
I reira iho fâ (apparait) maira te hô'ê 'ûrîta'ata mâfatu 'oa'oa !
'Ua topa 'oia, te pêpê 'oia (est blessé) no te mea (parceque) 'ua tâmata (essayait) 'oia i te hopu i roto i te râ mai nia mai (à partir) te 'orepe(cime) o te hô'ê tumu râ'au. 'Ua topa 'oia i mua (en face) i te auahi. Tê arata'i (guide)nei te auahi iana. 'Aita 'oia i 'ite (il n'a pas vu) te nemera i te parau o te manurere. Tê fa'atano (viser) nei te nemera i te 'urita'ata !tê 'ôu'a nei 'oia no te haru i te 'ûrîta'ata. Te 'ôua nei 'oia no te haru i te 'ûrîta'ata tei 'ape ! (esquive)Tê fa'ateni (supplie) nei te 'ûrîta'ata : " e te meho nehenehe i te hihi 'oa'oa ! I hea (où) 'ite au 'oi'oi (rapide) i te hô'ê ha'apûra'a ?"(se réfugier)
E 'ôu'a (il va sauter) te nemera no te ha'apa (saisir) te 'ûrîta'ata tei tâpuni (prendre la fuite, se cacher) i roto t auahi ! I roto teie auahi 'ua riro (est transformé) te 'ûrîta'ata ei tane !
Te meho : "Hô !Hô!" To 'oe i'oa oriata !"
'Ua tâpuni viti atu te nemera horuhoru (troublé) e ro'ohia (atteint) e te ri'ari'a (la peur).
III
TE FAREREIRA4A O NANIHI E ORI'ATA
'Ua fanau te hô'ê tane i nia i te 'öfai. Te 'ara'ara nei (très ouverts) 'oia tôna na arumata(paupières). Tê hi'o nei 'oia te maramarama o te auahi tei (qui)purara (se disperse) i roto te ururâ'au. I reira iho,'ua 'ite oriata te hî'ê pepe (papillon) tâpeahia no te mata'i i roto i te hô'ê pû'âverevere.'Ua fa'aora atura Oriata i te pepe. I teie nei te ma'urere râ te pepe e te 'âpee nei oriata iana. Tê ha'amâhorahore (ouvre de manière répétée) nei te pepe tôna mau pererau (ailes) pêni (couleurs) huru rau (varié, de toutes sortes).Tê 'ori nei 'oia na te hiti (autour) o te mau tiare. I teie nei tê tau (se perche) nei te pepe i nia i te tiare e te tâmâ'a nei 'oia i te monamona. Te puihauhau (souffle)tê mata'i, 'ua tûra'i (a poussé) 'oia i te pepe i pihai iho (jusqu'à) te hô'ê 'âma'a (branche). I reira taua pepe tau atu i nia i te hô'ê 'ûmoa(bourgeon), e huti 'oia i te aho (respire) no tôna no'ano'a.Tê arata'i nei maîte noa (lentement, continuation) te pêpê ia 'oriata i pîhai iho (jusqu'à) i te pû i te vahi tîa'i noa ai Nânihi. Tê himene nei Nânihi : "Tê fa'aro'o nei au te ta'i ri'i au (petit son, Mâniania c'et du bruit) o te mata'i i roto te ururâ'au, e paha atoa (peut-être aussi) te fa'ainera'a (l'approche) o te tane tau (que) i moemmeâ !haere mai ! Haeremai ! Tê tûpa'ipa'i (frapper de façon répétée) nei 'oa'oa to'u mâfatu".
Tê tâpiri (s'approche) nei Oriata mâ te ori atu. Na te atea (de loin)te 'ite 'oia ia Nanihi.'Ua hopu Nânihi i roto i te pape marû (douce)ateatea (claire). 'Ua reve 'Ori'ata te hô'ê 'âm'a 'ofe (branche bambou). Tê pûhipuhi nei 'oia (il souffle) i roto. I muri (puis) iho tê tâora (lancer) nei 'oia te 'ofe i (vers) te râ. Tê 'ôu'a viti 'oia no te 'apo (attrapper) iana. I tera râ taime (à cemoment là), tê 'ite nei Nânihi ia 'Ori'ata. Tê parau nei 'o Nanihi : "O 'oe (es tu) te tane o ta'u (que) i moemoea ? 'Ua here au ia 'oe !" Tê parau nei 'o Oriata : 'Ua here au ia 'oe !"
IV TE FâNAURA'A O TE 'âPâ-O-TE-AHO (jeune oiseau du souffle)
"-Hô ! Hô!"
I teie nei tê pîna'i (retentit) te pi'i o te manu o te pârataito. Tê fa'aro'o nei Oriata e Nanihi iana.Tê hina'aro nei râua i te autaritari (suivre encore et encore) tâna rerera'a. Haere râua mâ (avec) te pa'ari (prudence) i te hiti o te 'ânâva'i. Tê horo nei te 'ânâvai i raro (au fond) te hô'ê peho (partie supérieure de la vallée) hôhonu (profonde). I nia i to râua upo'o (au dessus de leurs têtes) tê hûanane (se mélangent, se roisent) nei te tahi taime (de temps en temps) te mau 'âmo'a (fougères). I reira iho, Te hô'ê 'aueue fenua (tremblement de terre).Tê 'aue (tumulte, agitation, désordre)nei te 'a'aihere (broussailles),ê te ma'iri (tombr) nei t mau 'ôfa'i i raro te peho. Tê 'ôra'i (reculer) nei râua. Tê 'ôua nei te 'ânâvai i nia i te mau hîtâpere (de cascade en cascade) ha'amauhia (accrochés, suspendus) râua i te mau pôhue e te mau 'âma'a (branches) rahi, no te tâhiti (franchir) ato'a i te mau 'ôhîteitei (cascades d'un grande hauteur). Eiaha roa (jamais) tê môina nei (être oublié) ia râua te manu o te pârataito ! 'ârea râ (mais) tei raro (en aval) tê 'û'uru (rugit) nei te hô'ê 'ôfî rahi roa. Fa'ane'one'o (empoisonne)'oia i te vahi ma ahitûtû (puanteur enfumée) o tona aho. E ati tia 'ae (autour), tê pohe nei te mau i'a e te mau ra'uere (feuilles). Parau atura 'o Nânihi : " 'ê'ê (s'il te plait), hina'aro mâua e haere i te tahi pae atu (au delà) o to 'oe nohora'a (gîte)" .Pâhono atura te 'ofi : "Tê 'ite ânei outou teie 'iri pohe fa'aru'ehia (abandonnée) i nia te hiti pape... 'A 'ahu (couvrez vous) i teie 'iri, no te fa'atura iau !"(honorer, respecter). Tê rave nei (prendre) râua te 'iri fa'aru'ehia.Tê tâmata (essayent) nei râua te 'ahu i teie 'iri pohe? 'âre'a (mais) rahi roa (trop grande) te 'iri pohe no râua. 'Aita ta râua e ravea (moyen) no te fa'atano (ajuster) iana. Tê tâhopu (supplie) nei 'o Oriata :
"ê'ê , e ha'amana (autorise nous) e haere i te tahi pae atu (au-delà) o to 'oe nohora'a !"
Pâhono te 'ôfi : "'Oe, tane, ia tâpuni (prendre la fuite, se cacher) atu mai te hô'ê 'ûrita'ata na roto te mau 'âma'a ra'au ! 'âre'a râ 'oe, vahine, te hia'ai (désirer fortement) nei vau is 'oe. E riro 'oe ei na'u tama'ara'a i teie pô !"
"Hô!"
Tê fa'aro'o nei râua : "- Hô!".
'Ua himene te manu o te pârataito i nia iho (au-dessus) o te mau tumu râ'au. Te 'ana'ana nei te manu here ma tona hihi mure ore tei ha'amoe (fait oublier) te pohe. Tê hopu nei 'oia i roto te râ. I reira tê hâmani nei te hôê hi'omata (miroir).
'Ua tâora( lancer) 'oia te mea. 'ua noa'a (être attrapé 'oia e nânihi.Tê hi'o nei 'oia ia na iho (se mire).Tê 'ite nei 'oia i te hô'ê auahi i tona rae (front).I reira iho, 'ua manao 'o Oriata i te hô'ê râve'a (projet) patatoa (rusé).'Ua rave 'oia te hi'omata. 'Ua huri (tourne) 'oia iana i nia iho (dans la direction) te 'ôfî tei mata'u ia hi'o iana. "-Hô ! O 'Oriata, O Nânihi, 'a tâpapa (poursuivre quelqu'un, empiler) teie 'ôfi. 'A haru i tona 'îtere (queue serpents et poissons sauf raie).
I'a 'ori i nia tona upo'o ! 'E 'âau mêhara (reconnaissant) tona mau fêti'i noa atu (même).Ani (sollicite) ia arohahia (gracié) te 'ôfî ha'amata'uhia. Fa'ateni 'oia (supplie) i te manu o te pârataito.
" Hô ! Mai te peu (si) ê hinaaro 'oe ia fânau fa'ahou, 'a ura na roto te hihi o tau (que je) e taora i nia te hi'omata tapeahia (tenu) e (par)Oriata !" E inaha, Haere te 'ôfi i te vâhi e ura te hihi no te 'ôu'araa (par ricochet). Tê riro nei tona 'î tere ei hô'ê mo'o iti. Tê vera (brûle dan le feu) nei tona upo'o tei riro ei hô'ê pu'atoro ufa (vache) e piti tara rahi (cornes). Tê momi (avale) nei te auahi, 'ua fânau te hô'ê 'aiu.Tê ta'i nei te 'aiu.Te fa'a'amu nei 'o 'Oriata e Nânihi iana.
"Hô! O 'apa-o-te-aho to 'oe i'oa"...
"hô !"
'Ua pi'i te manu ia râua no te arata'i (guider) ia ratou tae ro'a'atu (jusqu'à) i te moana. Tê haere nei ratou i nia te hiti o te 'ânâvai? 'Umehia (être attiré par persuasion, être remorqué) râua na te manuhere e tana himene. I teie neu, tê rere te manu o te pârataito na nia te tairoto (lagon) i reira e tahe (coule) te 'ânâvai. Tê Tâpapa (poursuivre) nei te hô'ê mo'o taehae (crocodile) i te hô'ê i'a. 'Amina (avoir un désir insatisfait= 'oia te i'a i te 'ori. Tê 'ôu'a nei te mo'o taehae. Te orompi (être perdu de vue) nei te i'a i roto te miti... 'A hio te mau 'are tei parere (se répandre) i nia te one (sable) i tahatai (rivage).Tê 'ôu'a te i'a rapae te pape. Hina'aro 'oia e tâpe'a (toucher) te râ. âteatea te mahana.
'A hi'o te mau tupa o tei haere râpae to ratou mau 'âpo'o (trou).Tê tâ'ao'ao (marchent sur le côté) nei ratou. Te tahi taime (parfois) tîfifi (s'emmêlent) to ratou 'âvae fa'ahôhoni (pinces). I muri (puis) 'ua rohirohi ratou i te tapitô (lutter).
Parau o Oriata ia Nanihi ; "'A hi'o te 'are tei hetuhetu (rouler comme les vagues) te hô'ê pû!" Te puhipuhi nei Nânihi (elle souffle) i roto i te pûoraraha (conque façonnée pour être utilisées comme une conque)
E i nia teie tahatai 'ua ueue (semer) mâu'a i te mau huero 'î'îta. 'Ua hâmani mâu'a te hô'ê fare ma te mau 'âma'a e te nî'au. E 'ua mahemo (passèrent) te mau 'ava'e, tae roatu (jusqu'au) te tau hotu.
V
Te fârereira'a o 'âpa-o-te-aho e te meho ha'atupua
I teie nei, tê ara te tamari'i i nia te paraneta 'aeto'erau, rotopu (parmi) te matie ruperupe (verdoyant). Tê fa'aro'o nei 'oia te vavâ (bruit de la mer sur le rivage) o te miti ma te mau 'u mahanahana (qui tient légèrement chaud). Ti'a 'oia i nia (il se lève), e pîha'i iho iana (tout près de lui), tê fârerei nei 'oia tona taea'e (frère) Moo-iti tei 'ôu'au'a i nia te mau 'ôfai (de pierre en pierre). I muri, tê fa'aea (s'arrête) nei 'oia. Tê mâhanahana (se réchauffe) 'oia iana i te mau hihi o te râ. Parau 'âpa-o-te-aho ia Mo'o-iti : " No te mpea 'oe e 'ôu'a ai i nia roa ae ?"
Pâhono o Mo'o-iti : "Te hina'aro nei vau ia riro ei manurere, mai te manu o te parataito. Te ha'amana'o(se souvient) anai 'oe i teie manu, i to 'oe mahana fânaura'a ?"
parau atura 'âpâ-o-te-aho : "'A fa'a'ite mai iau tei hea teie manu ! Hina'aro vau ia fa'a'ite mai 'ôna te'u e'a... Hina'aro vau ia fa'a'ita mai 'ôna... E aha teie feti'a o tei fa'a'amu to'u ora!"
I reira iho pâhono atura te meho-nui :
"'A fa'aro'o te himene o te manu ote Pârataito ! 'Ua hâmani vau to'u 'ôfa'ara'a (nid) i roto i teie tumu r^'au , e 'aita 'oe i ha'apa'o ! (prêter attention)"
Parau o 'âpa-o-te-aho :
"E te manu o te here, tê fânau faahou nei vau no te mea e fa'aro'o vau ia 'oe ! 'A fa'ahuru'e iau mai ia 'oe !"
Pâhono te manu :
" i teie nei, e reva atu vau i nia te huhuâ (sommet) o te mou'a. I'ô (là-bas) e fârerei vau i te mau matahiti ato'a (chaque année) te mau ta'ata o te fenua"
Himene o 'âpa-o-te-aho :
"'Ua oti te tau 'auhune (récolte, moisson)... E manu nehenehe, hina'arovau pai'uma i nia iho to 'oe tua ... Ia (quand) pa'i'uma vau, 'e tere anae (partons tout de suite) no te râ ! E aha tona 'ohipa huna ? 'E hopoi atu iau (emporte moi) i'ô !(là-bas)
E aha (qu'est-ce qu'il ya ) to roto te ninamu ateate ? 'Oia! Hina'aro vau e 'ori e himene i roto i te ra'i ! Hina'aro vau e hi'o na nia mai (de là-haut) te mau 'âivi (crêtes des premières hauteurs), te mau mou'a, te mau fa'a'apu, i reira (où) e riro ai te tahi i te tahi (chacun) i te manu o te pârataito !
'Ua fa'a'aite vau i te pu'aatoro (vache) i hea (où)'oia e 'amu, tê au (j'apprecie)nei au ia fa'atupu te ua i te matie. E mea atamai (sage, intelligent), teie tû'ai'ao (s'entraîner à un sport) i te 'ôu'a , mai te mo'o iti ? hina'aro vau e fânau i piha'i atu (au-delà) te paera'i (horizon) e te pohe. Ia haere 'oe i nia te hô'ê motu, ia haere 'oe i piha'i atu te aru, ia haere 'oe i roto te hiona (neuge), ia haere 'oe i raro i te mau ooo (rayons brûlants du soleil) o te râ, e autaritari (suivre sans relâche)vau ia'oe !"
'Ua ma'urere (s'envoler) te manu mai tona 'ôfa'ara'a(nid). Tê marere (voltiger) nei 'oia na nia te mau ata (nuages).
"Hô !" Te 'ôu'a'a nei 'âpa-o-te-aho no te tâpapa (poursuite) iana, mai te hô'ê 'ûrîta'ata. Te ahe'e nei iho i te mau 'aivi (crêtes des collines). Tê horo nei 'âpâ-o-te-aho e te hi'o nei te ra'i, e pinepine 'oia (souvent il) i te he'e (déraper, glisser) i roto te aihere? Tê pa'uma nei 'oia (souvent il) i te 'âivi. I teie tê ta'oto iuiu (sommeil profond) atura 'oia. E tê tapae (accoster, arriver) nei atura i nia iho te h^'ê ata o tona rae (front)
Ananahi poipoi, tê ara nei o 'âpâ-o-te-aho, e tuô (crier fort) 'oia : " O te manu nehenehe, tei hea 'oe ? No te aha i ta'oto ai âu ? I teie nei o vau ana'e (seul) e te ta'i (pleurer) nei vau... E hâpapa (attendre) mai iau ! Haere mai ! E arata'i (guider) iau ! 'Ua mo'e (perdu vau i roto te aru... Na hea e 'ite ia pâ'imi (chercher en se déplaçant) ia 'oe ?
Tê farara (se mettre à souffler, pour le vent) nei te mata'i i te ata 'ôtuhituhi (gris). E tê pûô nei (apparait au loin) te huhuâ(sommet). 'Ua Ha'amana'o (se souvenir) o '^pâ-o-te -aho e haere te manu i'ô ! Tê haere nei te tamari'i na te 'ê'a ma te 'ori te tahi taime (quelquefois). I reira iho, 'ua tae 'oia râpae te uru ra'au, tê 'ite nei 'oia te hô'ê 'oire iti e'ita e taata. Tê inu nei 'o 'âpâ-o-te-aho te haerera'a (venue) i te mau 'eia (brigands) :
"- E mâuruuru te manu o te parataito! 'ua râmâ (a piegé) 'oia i te huira'atira i nia te huhu'â !"
'Ua tatari (attendre) te tamari'i ia ô (entrent) te mau 'eiâ i roto te hô'ê fare 'aa.
'Ua tatari 'oia no te horo i roto te aru.
I teie nei tê horo 'oia i roto te aru, no te fa'a'ite i te huira'atira'a e te manu. Tê horo nei 'oia mai te hô'ê te'a (flècke) i te huhuâ. I'ô a'e (là haut) tê pure nei e te 'ori nei te huira'atira'a e (pendant) toru mahana i piha'i iho (près) te manu here. I nia a'e te huhuâ, tê rêre nei te manu o te pârataito i roto i te ho'e maramarama ninamu. I muta'a (jadis, auparavant) iho, ua hôro'a (donner) te manu i te mau hi'omata i te mau ta'ata o teie fenua ato'a. Teie nei râ i teie mahana (mais aujourd'hui) tê haere te ta'ata ma te mau hi'omata oomahere (quelque chose qui donne du bonheur) (o te pôpônu).
T titia nei (allumer un feu, un lampe) te huira'atira'a te h^'ê auahi rahi i nia i te ra'i ma teie mau hi'omata, no te ha'amate (tuer, provoquer la maladie) (no te fa'atâtauro, cruxifier) Te meho nui 'ua 'aromo'e (oublier) te mau ta'ata te tumu o te pôpôunu. Tê taora (lancer) ei t feiâ i te mau hihi atoa ma te mau hi'omata i nia te manurere. 'Ua fa'aueue (ordonner) te mau ari'i e te mau tahu'a ia fa'atano(viser) te manu. E no'a'a (sont obtenues, ou huihuihia) mai ia ratou te mau pupura'a o te feiâ no te mehonui.
Tênânâ (maintenant) i parau atura te manu here : "Manao anei outou ia auraro (obéir) teie mau hihi ia ratou ? No te mea (parceque) hina'aro outou i te ha'amou (détruire), e haere atu vau i nia te tahi (autre)paraneta. Terâ râ, nô te hôro'a ia outou i te hô'ê atamai (sagesse, intelligence) 'api, teie to'u parau faaau (promesse, contrat) :
Ia teie nei ta'ata e hina'aro ei riro ei manu o te parataito, ia teie ta'ata e 'ôu'a teitei (très haut) rahi i nia te ra'i, i roto teie auahi tahuhia (Tahu : jeter du bois dans un feu, allumer, faire de la sorcellerie) no te ha'amou iau !"
'Ua meho (chercher un refuge dans les broussailles comme un fugitif, se cacher) te tamari'i 'âpâ-o-te-aho i roto te hô'ê pû'aihere (buisson). 'Ua fa'aro'o 'oia te parau fa'a'ite (explicatif). E inaha tê 'ôu'a nei teitei rahi i nia te ra'i. Tê ôu'aua nei ma te pûai o te ha'amo'ara'a (consécration) i roto i te auahi rahi. E riro teie tamari'i te vetahi piti (un autre, deuxième) manurere o te pârataito. Tê marere 'oia ma tona pererau mâramarama ! E pe'e 'oia i te manu matamua (ancien, premier).
Parau te manu matamua i te manu 'api : 'A ho'i pih'i iho te mo'o iti to 'oe taea'e (frère)" Pâhono atura te 'âpâ-o-te-aho : "E, to'u tahu'a rahi, e 'ao (enseigne) iau e fa'aû (affronter) te 'ati (malheur) o te mau 'uputara (maléfice). E pûpû mai iau te mana o te hio-ore-hia.
Tê hina'aro vau ei riro ei to 'oe tarepau (quelqu'un qui a acquis toutes les connaissances de son maître) pa'anâ ! (vigoureux, en bonne sant.
Pûpûhia teie mana iana, e teie nei tê pou (descendre) 'o 'âpâ-o-te-aho i te fenua e te mau fa'a'apu. E i te mau vahi ato'a (partout), i roto i te mau aora'i, i roto i te mau fare pê, te 'ite nei 'o âpâ-o-te-aho i te mau taata e taparahi (s'entreegorger) nei te tahi i te tahi i teie i'oa o te manu o te pârataito. E i te mau vahi ato'a, i roto i te mau aora'i, i roto i te mau fare pê, tê 'ite nei 'o 'âpa-o-te-aho i te mau ta'ata e here te tahi i te tahi, e 'ori nei i teie i'oa o te meho-nui-pohe-ore-ha'atupu'a, manurere o te parataito !
VI
Na hea (comment) O Nânihi e 'Oriata i tâpae i nia te paraneta Teâhitûtai
Mtahiti ae matahiti ae (année après année), 'ua mâtau (avoir l'habitude) te uihi (petite brise légère, souffler doucement comme la brise) i te horomiri (caresser de la main) i te fenua 'o te pârataito. E inaha, 'ua 'ite 'o 'Oriata e Nanihi te hô'ê nana ma'o i te tua piru. Parau atura Nânihi : " 'Ua moe ta mâua tama 'âpâ-o-te-aho, e mea pinepine ore hia te manu o te pârataito. Nehenehe anei (peux-tu) ta 'oe e haere e haru i te hô'ê ma'o"
Pâhono Oriata : "E haere vau, no to 'oe 'upehepehe (divertissement)". E ia (pendant) haere e 'atu 'o 'Oriata i te a'ua'ura'a (chasse), 'Ua tae mai te hô'ê vero (tempête) tahi roa. 'Ua hôpoi (emporta, transporta) atu te hô'ê pûâhiohio(tourbillon de vent) ia Nanihi na roto (à travers) te ra'i. 'Aita 'Oriata nehenehe ei haru te ma'o. 'Ua viti 'oia te ho'i mai (revint). Tera râ (mais) 'aita noa'a (retrouvée) fa'ahou Nânihi iana. 'Ua pa'imi 'o 'Oriata ia Nânihi i roto i te ururâ'au. 'Ua 'oto (gémissait) 'o 'Oriata ma tona mau roimata (larmes) : "E te atua o te hau mure ore, ahea (quand) e no'a'a fa'ahou 'o Nânihi iau ?I hea e haere vau?"
'Ua ite te manu o te parataito i hea (où) 'O Nanihi i teie nei, no te mea 'ua 'ite teie mau manurere ra (ces oiseaux-là) i te tau i mairi (temps passé)aenei, te anotau a muri ae (les temps futurs), te vahi atea (les lieux lointains), 'ua fa'apurero (apparaître de manière inattendue) te 'âpâ o te pârataito e parau atura :
"4Eiaha e faarohirohi (s'épuiser) ia 'oe ma teie mau roimata. Te tîa'i ra o Nânihi. 'A ha'amau (établir, fonder) te hô'ê hau pâpû (sûre).'Ua Haruhia (kidnappée) 'o Nânihi e (par) te Nânati'aha (le magicien) fa'aheipô (calomnie), te fa'aterehau (1er ministre) mâtâmua o te ari'i Ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva (orgueilleux qui cherche partout sa proie et perd le contrôle sous l'emprise de ses passions) i nia te paraneta Teâhitutai (insatisfaction et cuisine permanente).Te 'ite ra 'oia (il voyait) i roto tona moemoeâ ia Nânihi. Na (c'est) fa'ahepô i (qui) hâmani teie pûâhiohio (tourbillon de vent) ma tona pâfaora'a (avec sa sorcellerie) no te Moeapahia (kidnapping) o Nânihi. Inanahi (hier) ra 'ua haere au e fârerei ia Nânihi. 'Ua 'ite te Hô'ê pairati (pilote) faehau (soldat) o te paraneta Teâhitûtai iau. 'Ua tapapa 'oia iau (il m'a poursuivi). 'A haere na 'ô ! (par là)
E 'ite 'oe i'ô te hô'ê mnureva. E arata'i teie pairati ia 'oe i te paraneta Teâhitûtai. 'A ha'apa'o (fais attention) maita'i, 'eiaha e fa'a'ite te fâ (but) o to'oe tere !"'Ua haere 'o 'Oriata i roto i te urura'au, e i reira iho 'ua fârerai 'oia te pairati, mairi hia (appelé) Fa'aeva-Atutoa-Papavaha (frimeur de ses vêtements, vantard étourdi, vaine pompe).
Parau atura fa'aeva : "'Ae ! (eh) 'oe ! te 'imi nei au te hô'ê manu varavara (rare). Tona huruhuru (plumage) rau (nombreuses)Te mau 'u ! 'Ua 'ite ânei 'oe iana ?"
Pâhono 'o Oriata : "E manu 'imi 'atâ teie (c'est un oiseau difficile à trouver). Raverahi (nombreux, beaucoup) te mau manu fa'ahiahia (merveilleux) i roto teie aru ! Teie ra ...Nehenehe(beau) atoe (aussi) to 'oe manureva. Fâna'o 'oe ! (tu as de la chance). E hina'aro vau e ori (promener) i nia te ra'i i roto to 'oe manureva ! 'E'E"
e manao te pairati :
E ho'o (prix, echange) atu vau teie 'ûrita'ta ia te h^'ê tia'i o te aora'i o to tâtou arii rahi !"
E hepetoma ae hapetoma ae (semaine après semaine), te tere nei râua na te ra'i. E 'ua tae atu râva i te paraneta Teahitûtai. I teie nei, Fa'atîtîhia (mis en esclavage) 'Oriata i roto te aora'i o te ari'i rahi, ôte'ote'o-Tui'âau-Hevaheva !
'ârea (mais) ha'amûruuru 'oia te atua no te mea tei pîha'i iho ia Nânihi. 'Ua 'imi tu'utu'u ore (sans relâche) Oriata, tîtîvahaora (captif insensible à ses malheurs), na Nânihi. Te tapuni nei 'oia i muri i te hô'ê urupâ (fourré, buisson) o te 'âua (parc) o te aora'i ia (lorsque) 'ua 'ite 'oia te haerera'a mai o faahepo e tona mau fa'aterehau Vavi -Tupatupa-Ahotoru (inepte crabe lèche-botte) fa'aterehau o te ha'api'ira'a, ma te hô'ê reohe (voix) iti, e tau'a taipito-Otefa-Hitahita (ami par calcul, avide, et qui s'admire), fa'aterehau o te tama'i (guerre), ma te hô'ê reohe rahi !
VII
Te mau tûno'o (les imprécations) o te tama'i ( guerre)
R1 = Roru 1 (refrain1 ):
V=Vavi :" ia mâtou (à nous) te mau paraneta âtea!"
T=Tau'ataipito: - 'Ua tâpo'ipo'i te ra'i !" (le ciel est couvert)
Vavi :"'E ua hia !
Roru 2 :
T: 'A fa'aruru (braver le danger, affronter) anae tâtou te pâtiri !
V: ' riro tâtou te mau atua o te ao !
T: Maoro roa ! (trop tard)
Roru 3:
V: :Haere atu fa'ahou !
T: 'A fa'arahi tâtou te manatahi (monopole) o Teâhitûtai !
V: No ta mâtou mau tamari'i !
T: To'u hoa! to'u ho'a !
V: To'u taea'e ! To'u taea'e
T: Maitai anei'oe i piha'i iho iau ?
V: Mea fâtata vau ia 'oe (proche dans le temps et l'espace)
'Eiaha e matau !
+R1, e :
T: 'Ua hôreo ânei 'oe (as tu prêté serment?)
V: No to mâtou arii rahi, tâtahi (chaque) po'ipo'i (matin)
T: E no Mi'imi'i-'Ahuava-Aua Târoto (envieuse qui ne tient pas ses promesses et s'enfonce dans de mauvaises habitudes) ta mâtou tahu'a rahi vahine ?
V : No Mi'imi'i, 'ua horoa vau te hô'ê tapena ! (victime offerte en sacrifice)
+R2, e :
T+V: 'âeaea ! (cri des arioïs)
T: Parau mau ! (vérité)
V : Atatia'a !
F= Fa'aheipô : Maitai ! 'A rohi ! (soyez vigilants) 'Afa'aitoito! Te tâpuni nei (prennent la fuite) te mau tohe pâparu (égoïstes) o te paraneta 'Aeto'erau i mua ta mâtou 'ofao pairiti (1er rang des guerriers pilotes).
Tê tapuni nei râtou i roto i to râtou rotara'a (ils s'enfuient dans leurs espaces intérieurs)
+R3,e :
T:Ia fa'arahi (que se multiple) to mâtou huâhai (descendance)!
V:E fa'ariro to 'oe mau hina'aro (que se réalisent, se concrétisent tes désirs)
+R1,e :
T:E,e haere vau ato'a e fârerei te nuna'a
V: E aha ta 'oe parau ?
T: Mea mo'a (sacrées) ta mâtou peu (coutumes) vaifauhia (conscrées par l'usage)
V: No Mi'imi'i te ao ato'a !
V+T : 'Aeaea!
T: 'âtira ! (assez)
V: Fa'ahou! (encore)
T: Hô'ê 'ahu (vêtement) no te ta'ata tataitahi (chacun)
V:E tura! E tura! (C'est le respect, c'est digne)
E râ'au o te ea (remède du Salut!)!
E fa'aora ! (c'est guérir)
Na raro ae te vevera'a (à bas la pauvreté)
V+T: 'Aeaea !
+ R2,e :
V: 'atirâ !
T: Fa'ahou !
V: Paoti ! (patron)
V: Maitai
T : Maitai ânei te mârei (piege)?
Fa'aheipo= F :
Itehia to 'outou mau mâhutahutara'a rahi (excitation), to 'outou mau 'ôrarera'a (provocation au mal). Ia hina'aro 'outou e pûpû (donnent) to mâtou fao (esclaves) i to râtou ora no to mâtou 'arora'a (combet, bataille).
'A ara te mana'o tâho'o! (vengeance)
'A tara (détacher, envoûter) te 'aravihira'a (ingéniosité) ! I teie nei, tê 'ite nei au te meu tîa'i e pûtô (amener) nei ia Nanihi te vahine nehenehe... Ehaere atu râtou ...
+ R3 "
Te mau tîa'i (gardes) e pûto ia Nanihi.
VIII
Tê tâparuparu nei (supplier, persuasion douce), tê arapae nei (courtiser) i te Nânatti'aha (sorcier) Iôtea-Fa'aheipo ia Nânihi.
Fa'aheipo = F: "e Nanihi, ua here nei au ia 'oe. No te aha (pourquoi) pâtoi ai (résister) ?
Nânihi +N: Ahiri (si, condition irréalisable)'oe I here iau, 'A fa'ati'a (permets) e fa'aru"e (quitter) I teie nei paraneta pe'ape'a !
'A fa'ati'a iau e fârerei faahou 'o 'Ori'ata...
F: Tê 'ite nei 'oe. 'Aita e tia ia rave (pas possible cet acte) .Tê hina'aro nei te nuna'a e pûpû ia 'oe i te tuti (sacrifice) i nia te marae o Mi'imi'i a (afin de) Ha'amoa (bénir) te mau 'arora'a ananahi atu. E fa'ati'a (permettre) te ari'i rahi , ôte'ote'o, ia mâua ei tamati arii (prince) e tamahine ari'i o te paraneta aeto'erau (euphorie calme). E 'aratai mâua to 'oe nuna'a !
N:No te aha (pourquoi) e ha'avî (conquérir) ai i te paraneta aeto'erau a (pour) fa'atere iana ma te mau ture (lois) o te paraneta Teahitûtai ?
F: Aoa (peuplée ) roa te paraneta Teâhitûtai, teie ra mama 'ôroâro'a (presqu'inhabitée) te paraneta aeto'erau ! Puna roa (très fécondes) te pa'u (la femme prolifique) o te paraneta Teâhitûtai !Mea maitai te vavahira'a ! (partage)
N: 'A here te hô'ê vahine tei hina'aro ia 'oe! 'A fa'ati'a (permets) iau e fa'aru'e to 'oe aora'i, ta 'oe fare 'âuri (prison)
F : Râhui ! (prohibition!) 'Aita e tia e rave ( c'est impossible) 'Aita vau hina'aro, e parihia (être accusé)vau ei papavaha (tromperie)
N: 'Eiaha 'oe e mata'u ! E mana'o te ta'ata pâ'âtoa e (que) manaroa ta 'oe tahutahuhia ! (ou tohutohuhia,magie) e fa'aro'o te manao te here atamai (sage). E riro 'oe ei fa'apa'ari (celui qui rend sage) !"
Fa'aro'o 'o Fa'aheipô, e 'ori Nânihi.
F: "E, Nânihi, mea nehenehe roa 'oe ... (tu es très belle). E te mau tîa'i (gardes)! 'A ru'uru'u (atachez) i teie matau'iu'i (belle perle) itera mea (chose : selon la mise en scène c'est un arbre, un poteau, etc...).Tê mataroa (anxieux) nei au, e (et) paha (probablement) i 'ite teie vahine i te 'ori rahupeu (sortilège dansé)? 'Aita vau e hina'aro e ma'ue i roto i te ra'i !"
Ru'uru'u atura te mau tîa'i ia Nânihi.
F: "E Nânihi ! Tê hina'aro nei au e pâruru ia 'oe ! I teie nei e Haere to tatou arii rahi... 'A fa'aro'o ! 'A feafea ! (réflechis)"
IX
Te âoaoa (délire, hurlement de chien, folie) o te ari'i rahi 'Oteote'o-Tui'âau-Hevaheva
'Ote'ote'o =O : Herete (exclamation d'entrain) ! Hurô ! (exclamation de joie)
Hie!Hie! (exclamation de dégoût
Hon ! (exclamation de dérision)
...'ae ! (exclamation d'appel) Fa'aheipo !
F: Tei o nei vau (je suis ici), e ari'i rahi, e upo'oti'a (conquérant ) o te ao !
O: 'A fa'aa'o iau ! (conseille mo)
F : Maitai ta 'oe ohipa pâ'âto'a !
O: Herete ! Hie ! Hurio-Tima-Hahi ! (marionette-taloche-égaré) 'Eiaha 'oe ha'amaoro (être en retard) atu... Mai tei mâtauhia (comme d'habitude)!
Hurio = H: E, ari'i rahi, tei onei vau (je suis là).Hôro'a vau to'u ora no te tama'i ti'a (juste)!
O: 'A parahi ! (assis)
'A ti'a ! (debout)
I raro ! I nia! I te pae ! (à gauche)
'Atau! (à droite) 'Aui ! (gauche)
Hurio !... i teie nei te 'atau, i tera te 'aui ! 'A feafea ! ' A feruri !"(réfléchis)
Tê fa'a'ite nei 'ôte'ote'o iana tona 'atau. Hô'ê (c'est) a huru (identique) te 'aui o hurio.
H: 'ê'ê (s'il te plait), ie fa'a'ore mai ta'u hara (pardonne moi ma faute)
O : Herete ! Hie ... Fa'aheipo ! Tê ti'aturi (a confiance) anei te nuna'a iana iho ?
F: I muri ta 'oe taru (discours), 'ua riro e maha ahuru mirioni ta'ata ei faehau (soldat) i roto ta matou nu'u (armée).
O : 'A faa'ite iau to'u mau hape ! (erreur)
F: O'oe to mâtou 'orometua rahi.
Tê hôroa nei 'oe i te tîa'îturu (esperance)
O: Herete ! Hie.... Fa'aheipo (accuser quelqu'un avec mauvaise foi- fa'ahepo : tyranniser. J'ai pu utliser par erreur les deux orthographes) 'Ua 'ite 'oe i ta'u 'imira'a o te Nânihira'a (perfection) o to'u varua... 'Ua fâri'i (accepter) mai vau te poro'i (la charge) o te fa'atera'a rahi no te maita'i o te nuna'a ! Hurio ! Hurio !
H: Tei o nei vau, e ari'i rahi ! Te hôro'a nei vau to'u ora no te tama'i ti'a !
O: 'A parahi ! 'Ati'a ! I raro! I nia! 'Atau! 'Aui ! I mua ! I muri ! (en arrière)
Hurio ! Mea maitai !
... Tênana (maintenant), 'a haere i raro te one !(ou te mâmû, argile, ou te repo, sol, selon la mise en scène)
'A fa'atîpapa ! (à plat ventre)"
Tê heru nei (gratter comme une poule) o Hurio, e tê hahâ nei (gros rire) 'o Ote'ote'o.
O: "Moahahâhahâhahâhahâhahâ ! Hurio ! Fa'ahiahia (admirable) nei to o'e ha'eha'ara'a ! (humilité)
H : 'ê'ê ! E faaore mai tau hara ! (faute)
O: Herete ! Hie ... E aravihi teie manao e tânu'u (former une armée) te mau paraiti ineine i te fa'a'âa'u ! fa'ahiahia (admirable, merveilleux) to tâtou nuna'a tei ore mata'u te pohe ! Têmira (diamant) te 'ô'oma (coeur humain) o to mâtou fa'ahau ihotae (engagés volontaires) ! Fa'aheipô ! 'Ua tâtara ânei 'oe i te mau humu (complots) o te mau tatoino ? (rebelles)
F: Taparahiahia (massacrés) to 'oe mau haoriri (ennemis) e to râtou mau feti'i, i nia te praneta Teâhitutai !
O : Herete ! Hie ! Tê 'ite anei te mau ari'i o te tahi mau (autres) paraneta i to mâtou 'ôpuara'a ? (projets)
F : 'Ua haere vau i mua ia râtou ma te mau 'ata a mâ te mau fa'atura'a (honorer, exlter, respecter). 'Ua pe'e te mau nai vahine (danseuses) o te mau mâtou ti'aporo ia ratou.ha'amâerehia (émerveillés) te ari'i ê'e (étranger) e ta mâtou peu tahito (coutumes anciennes).
'Ua tu'u (donné) mâtou te mau râ'au, e 'ua ho'o atu (vendre. ho'o mai : acheter) mâtou te mau pupuhi (fusils, armes à feu) ia ratou!
O : Moahahahahahahahâhahâ ! 'A p^pâhia (écraser avec un pilon, réduire en poudre) te taata ri'iri'i, e 'a vahvai (flate) te ta'ata tuha'a (l'héritier). Inaha, e fa'atura (confiance) te mau ari'i 'e'ê ia mâtou ('e'ê : orthographe correcte, duel et pluriel de 'ê , étranger) rahi roatu e (encore plus que) ta râtou ihotupu (indigène). Tê âhuihui (aperçois) nei au e fa'ahaere 'oe i'ô nei (ici) te vahine nehenehe o 'Aeto'erau. Pûpûhia 'oia no te paniarua (sacrifice humain) , te mâuifa'atere (sacrifice affert aux dieux avant un long voyage), mai te mea (parce que) e ore 'oia e rave'amui (opération unie, ensemble)
O : Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hôno ! Hurio ! Hurio-Tima-Hahi !
H: Tei o nei vau, e ari'i rahi . Hôro'a vau to'u ora no te tama'i ti'a (guerre juste)
O : 'Atau ! 'Aui ! 'A parahi ! 'A ti'a ! I raro ! I nia ! I mua ! I muri ! 'A fa'at^nînîto ! (faire un mouvement tournant) !
Tâviriviri ( ournoyer) ! Fa'a'ohu ! (fais tourner) 'ômino (tourne en rond) ! 'Ohu ore ! (pas comme une roue) Pôiri ! (ignorant) Nevaneva ! (instable) Haatâere ! (ralentis) Ha'aviti ! tâere ! Viti ! Tâere ! Viti ! 'A tihauhau ! (en rythme)"
H: 'ê'ê (s'il te plait) paoti (patron) ! E fa'aore mai ta'u hara (faute) ! 'ê'ê, e hâro'a mai 'oe hô'ê noa (ou anae, seulement) fa'auera'a (commandement) i te taime !
O: 'A ma'iri au (appelle moi) tua'ana ! (frère ou cousin aîné)
H: Fa'a hina'arohia (séduites) te mau vahine o te mau paraneta ato'a na roto i to 'oe paari e to 'oe mana !
O: Herete ! Hurô ! Hie ! Hie ! Hûno ! Moahahâhahâhahâ ! Hurio ! Hurio-Tima-Hahi ! Fa'a'oa 'oe iau ! A apee iau ! 'outou ato'a, e te mau tîa'i ! Moahahâhahâhahâhahâ !"
Te haere nei ratou rapae.
X
Te 'arora'a (combat), te ri'a (le cauchemar) et te tâtarahapa (repentir) o fa'aheipô
'Ua toe noa mai (sont restés seuls) o Na nihi e fa'aheipô. Parau 'o fa'aheipô :
"I teie nei, o vau anae (moi seul) tê nehenehe (pouvoir) e pâruru (bovlier, défendre) ia 'oe. 'A tauturu (aider, assister, soutenir) ia matou !
N: 'Aita ! Te âhuihui nei u (j'aperçois) te manurere o te pârataito e (qui) haere mai nei no te fa'ati'ama iau !
F: Tei hea manu ? 'Aita e manu i roto te ra'i o Teâhitûtai !"
I reira iho, tê riro nei fa'aheipô mai (comme) te hê'ê ti'i.
Te tâpuni nei 'Ori'ata i roto te hâ'ê urupâ. 'Ua ite 'oia e ore e oti ia na (rien possible par lui) ia fa'aruru (affronter) ia fa'aheipô e tana mau fa'ehau . 'Ua manavanava (réfléchir profondément) , e pure 'oia ma te rotahi (concentration) rahi. 'Ua tavevo (résonnent) te himene e te mau 'u o te manu o te parataito i roto te ha'amana'ora'a o 'Ori'ata mû'ôfai (personne patiente qui peut supporter les insultes) ma te hô'ê 'ana'ana (éclat) ha'atupua. E te rere nei tana pure i roto te Atua o te ao, mai te hô'ê noanoa i pîha'i atu e te taime e te reva teitei (espace bsidéral). Te ha'uti'uti (bouger) nei fa'ahou te tino o fa'aheipo.
F: "'Aita vau i âhu'ihu'i (examiner, voir) e manu i roto t ra'i o teâhitutai !"
ârea râ (cependant) tê fa'apurero (apparait soudainement) nei te 'apa o te parataito e ta'iri (heurte) ia fa'aheipô e tito iana (donner coups de bec). Ta'i (crie) o Fa'aheipo :
"Hâ'ê ! (exclamation d'étonnement) o vai 'oe (qui es tu ?)
te manu = M :Te manurere o te parataito, te meho-nui-pohe-ore-ha'atupu'a !
F: Te manu o te pârataito e parau 'â'ai ! (légende)
'Aita e manu fa'ahou (il n'y a plus) i muri mai (depuis ) ahuru tauatini matahiti (dix mille ans) i nia te paraneta Teâhitûtai !
M : O vau te hô'ê taipê (symbole) te (qui) ha'amana'ora'a (mémoire) o te mau ta'ata mai te mai 'ui (de génération en génération) ato'a.
F: 'ûvavi 'oe ! (imposteur)
Mûta'a a'enei (jadis) 'ua pûpû te manu hope'a (dernier, final) o te pârataito i tona ora na mi'imi'i, tona tahu'a vahine rahi, ia fa'ariro iana ei arata'i (guider) pohe ore no mâtou ! Tê fa'ahua (simules) nei 'oe !
M: O vau te hô'ê tuapô (rêve, faveur inespérées) tei nehenehe e fa'arata (apprivoiser) to 'oe 'i'o !"
E hotumata (ataque brusquement) te manu i te nânati'aha (magicien)
F : "Ahiri o 'oe te manu o te parataito, te 'orometua rahi o Mi'imi'i, no te aha 'oe e titau (chercher) 'o teie 'arora'a ?
M: â'ê (oui), mûta'a aenei (jadis) 'ua riro ana (continuation, habitude) o mi'imi'i ei to'u tamarii ha'api'i noa. I teie nei, ha'apûai (renforce) Mi'imi'i i tona mau hape (erreurs, illusions) ma tearavihi (techniques) i pûpûhia (reçues) mai e au (e moi)
F: 'Ahiri e mea mau (si c'était vrai), e naumaihia (répète) teie fa'a'itera'a (témoignage) i nia te mau paraneta ato'a
M : Tê fa'aro'o nei te mau ta'ata ta ratou e hina'aro e fa'aro'o (ce qu'ils veulent entendre). Tuiau'ôrero (interprètent de travers) pinepine (souvent) te ta'ata.'Ua hâro'aroa (comprennent) ratou i te tumu o te mau parau mai (comme) hina'aro ratou. No reira (c'est pourquoi) rave rahi (rave rahi : nombreuses) to'u mau hôhoa (formes)
F: 'A oromi (disparaître soudainemnt), e tûpâpa'u ! "
Te hotumata nei (ataque soudainement) Fa'aheipô i te manu . Fa'ahi'a (fait tomber) te manu ia fa'aheipô
F: "'Ua parau 'oe o matou te mau tâvini (serviteurs) o te 'ino... no te aha (pourquoi) fa'a'oromai (tolère) te Atua i to matou mana ? (puissance)
M : 'Ua tâpo'ipo'i (cache) te mana o te 'ino i te mata'u (peur) o to'oe mâfatu here ore. 'Ua tâpo'ipo'i (cacher, couvrir plusieurs fois) 'oia te âhoruhorura'a (inquiétude) o te manava ha'ava (manava ha'ava : conscience) maramarama ore.
F: Tê fa'ahua (simuler) n'oe i te manu o te pârataito. No te aha tê he'epu'e ra (fuient, en débâcle) te feia o 'A'eto'erau i mua to mau matou pairati matamua ? No te aha i fariu (se convertir) teie mau mata'uhia (craintifs, itoitoore : lâches) i te ha'apa'ora'a (culte, religion) o Mi'imi'i (envieux, jaloux)?
M: 'Itehia te Pârataito mai te mai te mâramarama i roto te manava ha'ava ! Na hea (comment) e noa'a (être obtenu) teie pârataito i te tui'â'au (donner un coup de cornes, corps astral) tei vahavaha (méprise) teie 'ori na roto ? Na hea e noa'a teie pârataito i te 'a'auma'irohe (qui désire trop les biens et jouissances matérielles) tei fa'aharama'au (sème la dispute par convoitise) atu i te mau ta'ata fa'arourou (calme, qui attend en silence)
F : Tê fa'a'oru nei 'oe (tu te gonfles de vanité), tê fa'atiho nei 'oe (tu parles de façon méprisante du bien d'autrui) i to'u here. Ahiri 'oe te manu o te pârataito, e fa'aita 'oe (prends la défense) i to'u here !
M : A muru atu e ti'amâra'a 'oe tona mau mamae (douleur du corps et de l'esprit) anae (seulement). Inaha, 'a mâ'iti e'a hâmani i te hô'ê 'ê'a mâramarama, te mau 'ôpura'a (des projets) fa'arahia (sanctifiés=
F: E varua fa'ahema (espri trompeur), 'a pohe ! (meurs)
M: 'A fa'aineine (prépare toi) e taui ia 'oe (à te changer) ! 'A paipai !" (expulse ton mauvais esprit)
Tê hitumata nei (attaque) Fa'aheipô i te manu.Tê fa'atûrai (renverse au sol) nei te manu o Fa'aheipo. Te tâtara (delie) nei 'Oriata ia Nanihi.
F: "'Ua fa'atûra'i 'oe iau ! (pousser, jeter par terre en poussant) E mau (vrai) to 'oe mana ! "
E tê ha'amâ nei oia (être humilié, décontenancé), e tûoro oia(crier, appeler), e ani oia(demander, requête) te tauturu (aide, assistance
F: "E ha'apohe au ia 'oe !"
Te hotumata nei Fa'aheipô, e fa'atûrai te manu iana, fa'a'îravarava (blessant) te tua (dos) i Fa'aheipô.
Hi'a (tombe) o Fa'aheipô . Tûoro 'oia : "'A tauturu iau ! (à l'aide!) 'A tururû ! (à l'aide, d'urgence) Tê pohe nei au ! E hina'aro vau e 'ite (je veux comprendre) !"
'Ua matapôuri (s'évanouir) o Fa'aheipô.
M: E 'Oriata, e Nânihi, 'A fa'atoro (étendre la main) i to 'ôrua rima i teie ta'ata tei pohe, no te fa'aara (réveiller, ranimer) iana
N: A'era (mais) , e manu o te pârataito, ha'apunihia (encerclé) te aora'i e (par) te mau fa'ehau...Na hea e mau'e ? (fuir)
M: 'Eiaha e mata'u ! 'Eiaha e âhoruhoru (inquiets).
Te paruru (protéger) nei to 'ôrua here ia 'ôrua i roto i te ora teie nei e a muri ae. Tê tâ'oto 'iu'iu (dorment profondément) nei te mau ta'ata pâ'âto'a i roto i teie aora'i"
Inaha fa'atoro 'Ori'ata e Nânihi i to râua rima i nia iho (vers) te tino o Fa'aheipô. Tê tâora (lancent) nei raûa te mau hihi o te mâramarama i nia Fa'aheipô tei ara (qui se réveille) i te hope'a (à la fin)
F: "'A tururû ! (au secours!) 'âtiê ! 'Atira ! (ça suffit)
I hea vau ? (où suis-je ?) O vai vau ? (qui suis-je?)
Atae ho'i (ouf) e oti te ri'a ! (cauchemar)
A'e (oui), 'Ua fa'aihuhia (être égaré, étouffé) vau i roto te hô'ê rereioa (rêve qui alarme). 4Ua ora vau i roto te hô'ê aru rahi i piha'i iho (près) i te hô'ê varua 'ari'ari (transparent). 'Ua nohotaha'a (vivait nu) 'oia. O Anoanomarie (sage qui peut résoudre les difficultés) tona i'oa. 'Ua a'o (enseignait) 'oia iau te ihi (science) o te fa'atera'a (maîtrise ) o te ora manava (vie interieure).
E (et) 'ua parau pinepine 'oia iau :
"Eiaha 'oe rave teie ihi ia 'oe e (à) tâmâ (purifier) to 'oe a'au , to 'oe tino, to 'oe mâfatu no te fa'ara'a (sanctifier) to 'oe ora i roto te mau mahana o te here. 'A tâmâ i te ta'i hô'e (chacun) i to 'oe aho. 'A hamani ia 'oe i roto ia 'oe. 'A riro ei tarepau (celui qui apprend tout ce que sait son maître)
F: Teie ra (cependant) 'ua fa'aoroma'i ore (impatient) au. E i te hô'ê po'ipo'i , 'ua ite au o 'Urataetae (deesse de la danse et de la musique), te varua o te 'ori o te ra'i. 'Ua ite au iana i roto te hiti (berge) o te hô'ê pû. E 'ua hina'aro vau e haru iana e to'u tahura'a (magie). 'Ua ore vau fa'aineine (préparé) i te a'ia'ira'a (beauté sans tache) o teie varua. 'Ua tâora vau 'atitia'a (tout autour) a'e ia na te auahi o to'u popore (convoitise), arapo'anui (gourmandise). 'Ua hihira (jeter un regard torve) vau. 'Ua hina'aro vau e fa'ahina'aro (courtiser) ia na e te rahu (sortilège) o te hipara'a (vanité) o to'u ihi . 'Ua âoaoa (délirer, hurlement de chien) vau te hô'ê parau huna. 'Ua hitima'ue (sursaute) o 'Urataetae, 'ua oti tona 'ori. E fa'aro'o 'oia to'u pahô (éclat de rire) ma'ama'a e ahaaha (stupide et arrogant). E 'ite 'oia iau. Inaha, 'ua riro vau ei hô'ê popoti.... 'Ua mâreihia (attrappé au piège) vau i roto teie tino 'api. E 'ua tuo (crier) vau : 'A tururû ! 'Atie ! 'Atira ! E inaha 'ua ite vau Anoanomarie, te anoparau (celui qui est expert en hommes et en choses). 'ârea tu'u (mettre) 'oia tona mani'ao (pied) i nia to'u tua no te ha'apereu (écraser ) iau, e 'ua pehapeha au (supplier):
"'A fa'ati'ama ! (libérer) 'a fa'aora (sauve moi) iau ! 'Aita e ha'amou (détruire) iau ! Hina'aro vau e ora !"
Inaha, 'ua ho'i (reculer) 'oia i muri, e 'ua parau atura iau :
"Tê hina'aro 'oe e ora una (donc) i roto teie tino, i roto te pa'a (carapace) o to 'oe mau pâhahi ? (se tromper)E vaiiho (laisse) to 'oe varua e ma'ue... E riro ei te hô'ê aiû 'api.
F : E 'ua pi'i vau : "'A tururû ! 'Atie ! 'Atira !" E inaha, 'ua ara vau. 'Ua ite vau ia 'outou . O vai vau ? I hea vau ? "
M: I vai (tu étais) na 'oe te hô'ê nanati'aha i nia te paraneta Teâhitûtai..... 'Ua 'upo'oti'a (être vainqueur) mâtou ia 'oe. Tê hôro'a nei (donner généreusement) mâtou ia 'oe te hô'ê tuapô (faveur inespérée) 'api no to 'oe tatarahapa (repentir). Ia riro 'oe ei to matou hoa !
F: 'â'ê , tê ha'amanao (souviens) nei vau... O 'oe (tu es) te manu o te pârataito...O 'orua o 'Ori'ata e Nânihi.... ê (ah) ...to'u hina'aro ia fânau fa'ahou vau mai ta 'ôrua tamarii. Tê hina'aro nei au e ha'api'i te aurarora'a (obéissance) i te mau ture ti'a (juste) i raro te hi'ora'a o te Atua. Inanahi (hier), to'u mana te mana o to'u tûno'o (maléfice, envoûtement) ia. 'Ua fa'a'amu vau i to'u mana ma te mau hara (fautes) o te nuna'a. Tê hina'aro nei vau e riro i te hô'ê rereatua (pacificateur). E manu o te pârataito, e uru (entre) i roto to'u ora. E ha'amoa (bénis moi, conscre moi) iau. Inanahi ra 'ua hahi (fauter par ignorance) vau. I teie nei e ha'amou (anéantir) te ino i roto to'u ora, no ta'u ra'ehara (que mes péchés soient expiés) na roto te ha'api'ira'a (l'étude) e te tâvinira'a (service) ia 'oe. Tê pûpû nei au to'u ora i te Atua, no tana mau 'ôpuara'a (pour ses projets)
M: E 'Ori'ata, e Nânihi, 'a ueue i nia teie ta'ata te mau hihi o tau (que) i hôro'a ia 'ôrua i mûta'a (jadis) a'e nei. "
Inaha, tê fa'atoro nei (étendre la main, le pied, la langue) râua i to râua rima, e ueue atura râua te mau hihi o te ora mure ore, mâ rôtahi (avec concentration)
M: "........... I teie nei, 'ua fa'arue (quitte) te varua fa'ahuru'ehia (transformée) o Fa'aheipo i râpae teie tino.
N: E manurere o te pârataito, na hea tâtou e ma'ue atu ?
M : E mau'e na roto te ra'i ! E fa'ahuru'ê vau ia 'ôrua ei na (deux) tori'iri'i (petit comme des gouttes de bruine). E fa'atâpuni vau ia 'ôrua i roto to'u na 'ôri'o (prunelle ou pupille de l'oiel) mata. E maurere vau e 'ôrua i te paraneta rôtahira'a .I'ô e fa'aho'i (faire revenir, rendre) to 'ôrua tino ta'ata. E fa'aineine 'ôrua e fa'arata i te mau riona. E hâro'a vau ia 'ôrua te ha'apira'a o te hô'ê tamarii , fânau e te varua fa'ahuru'êhia no Fa'aheipô.Hôani (concilier) o tona ia i'oa 'api. E tupu (grandira) 'oia i pîha'i iho i te mau riona. I muri ae , e tono vau (enverrai) ia Hôani i nia te paraneta Hurieara'a (délibérer, débattre le pour et le contre dans une assemblée où on décidede la paix et de la guerre). E tono vau iana i te 'imira'a o te Taraal, te 'âua o te temeio (miracle) o te aroha (amour désinteressé, pitié Divine). 'A haere tâtou i nia teie pare (tour).'A moti i reira (commençons de là) e maurere tatou ! Hô ! "
'Ua ite te tia'i (gardes) i te tino o Fa'aheipô o tei (qui) mirihia (embaumé)
